Viaţa ar putea fi un fenomen comun în Univers, dar nu şi în ”vecinătatea” noastră cosmică

Tomonori Totani, profesor de Astronomie al Universităţii Tokyo (Japonia) a publicat recent un articol în care explică faptul că abiogeneza, apariţia vieţii din compuşii organici simpli, ar putea fi un fenomen care ar putea să apară în Univers mai mult de o singură dată, notează Science Alert.

În cadrul acestui articol, astronomul ia în calcul două aspecte importante: modul în care se formează acizii care stau la baza vieţii biologice aşa cum o ştim: ARN şi ADN; şi rata de inflaţie a Universului. Cele două aspecte sunt legate de probabilitatea ca un eveniment să aibă loc. 

• Cu ochii pe spațiu, Donald Trump și Elon Musk au planuri mari
• Este Pământul singura planetă din Sistemul Solar cu plăci tectonice?

Cercetătorul pleacă de la observaţiile legate de viaţa de pe planeta noastră: ADN-ul conţine instrucţiunile legate de modul în care un organism ar trebui să evolueze, în timp ce ARN-ul reglează modul în care „instrucţiunile” ADN-ului sunt aplicate. Trebuie precizat că în comparaţie cu moleculele organice care au fost identificate în spaţiu, ARN-ul este net superior în termeni de complexitate; în timp ce ADN-ul se află într-o situaţie asemănătoare faţă de ARN. Această diferenţă a complexităţii structurii face ca posibilitatea apariţiei ARN-ului să fie mai mare faţă de cea a ADN-ului.

Unii cercetători iau în considerare posibilitatea ca viaţa să evolueze având la bază ARN-ul şi pentru a avea un comportament de autoreplicare a structurii, ARN-ul are nevoie de cel puţin 40-100 de nucleotide.

Dacă luăm în calcul cel de-al doilea factor: expansiunea Universului, dr. Totani explică faptul că de la Big Bang nu a existat îndeajuns timp pentru apariţia lanţurilor cu 40-100 de nucleotide. El pune accentul pe ideea de Univers observabil: „În cosmologia contemporană, cercetătorii sunt de acord că Universul a suferit o perioadă de inflaţie rapidă producând o regiune vastă de expansiune dincolo de orizontul ceea ce putem observa direct. Factorizarea acestui volum mai mare în modele de abiogeneză creşte foarte mult şansele să apară viaţa”. 

Ce înseamnă asta? Pe scurt astronomul explică faptul că un Univers mai mare decât cel observabil creşte semnificativ posibilitatea unei alte abiogeneze, pe lângă cea de pe Pământ şi că nu avem posibilitatea de a observa, încă.

„Îmbinând investigaţia mea recentă asupra chimiei ARN cu lunga mea istorie de cosmologie, mă determină să conştientizez că există un mod plauzibil în care Universul trebuie să treacă de la o stare abiotică (n.r. fără viaţă) la una biotică. Este un gând emoţionant şi sper că cercetările viitoare se pot baza pe acest lucru pentru a descoperi originile vieţii”, a declarat cercetătorul.

Studiul  a fost publicat în Nature Scientific Reports.

Citeşte şi:

Dacă există viaţă extraterestră, este posibil ca teoriile folosite pentru identificarea acesteia să împiedice acest lucru

De ce mulţi oameni de ştiinţă sunt reticenţi faţă de căutarea formelor de viaţă extraterestră

Viaţa extraterestră ar putea fi un fenomen mai rar decât s-a crezut până acum

Didier Queloz, câştigător al Premiului Nobel, este de părere că până în 2050 vom descoperi viaţă extraterestră